Am creat acest blog dupa multa gandire, pornind de la ideea ca am totusi ceva de impartasit cu voi si e posibil sa va intereseze la fel de mult ca pe mine tot ceea ce inseamna frumos...sper sa va placa si sa reveniti!

miercuri, 19 decembrie 2012

Random - cateva ganduri...

   Va avertizez de la inceput de postare...nu e nimic, dar absolut nada cosmetic sau relevant in randurile care urmeaza :P. Doar niste ganduri.


   Nu stiu voua, insa mie mi se pare ca anul asta a trecut repede. De fapt nu, nu repede, ci foarte, extraordinar de repede. Stateam de vorba acum cateva zile cu cea mai buna prietena a mea si nu ne venea sa credem cat de repede a trecut si 2012. Parca mai ieri era vara, mergeam frumos si dragut cu muzica data la maxim in masinuta ( da, am apucaturi de adolescenta intarziata ), ma plimbam in rochite , o luam pe Amelia in plimbare prin Herculane, mancam tone de pepene rosu si asa mai departe...nu stiu cand a trecut timpul si nu stiu ce am facut in tot timpul asta, insa mi se pare ca l-am irosit :(. Mi se pare ca am fost mai mult pe drumuri, ca nu am stat destul nici cu sotul, nici cu, copila mea, ca nu am apucat sa imi pun ordine in ganduri, ca...diverse.

   Asta a fost primul an in care nu am realizat cum au trecut lunile, in care nu am apucat sa stau de una singura si sa imi analizez prioritatile, asa cum o faceam in trecut, in care pur si simplu m-am simtit epuizata. Nici in 2010, cand s-a nascut Amelia, nu mi s-a parut ca viata mea era asa un haos ca anul asta. Nu neg faptul ca anul asta am realizat multe pe multe planuri, a fost intr-adevar un an reusit, insa din punct de vedere subiectiv, ca individ, m-am pierdut in treburi si abia acum imi dau seama ca mai e o saptamana pana la Craciun si nu am nici urma de sentiment festiv :(.
   Norocul meu este ca sunt inconjurata de oameni buni si rabdatori, care imi suporta excesele de toate felurile, care ma iubesc si ma sustin, pentru ca altfel o luam razna acum mult timp. Cel mai mare noroc al meu este Amelia, ma calmeaza si ma face sa vreau sa merg mai departe in fiecare zi, chiar daca mi se pare ca stau mai mult departe de ea decat cu ea. Da, am parte si de rautaciosi, de oameni nebuni si plictisiti de viata lor care trebuie musai sa mi-o complice pe a mea, insa ei sunt irelevanti.
   Problema e ca mi se pare mie ca e cam devreme sa realizez ca timpul trece atat de repede la cei 25 de ani ai mei si ma simt atat de batrana...

   Vedeti voi, postarea asta nu se vrea a fi negativa, ci doar asa...drept constatare a trecerii timpului. Chiar in timp ce scriu aici Amelia alearga prin casa si raman uimita cand ma uit la ea si vad cat de mare a crescut si eu abia imi aduc aminte cum era viata mea inainte de ea. Mai nereusita, e clar :)! Ma bucur ca pot sa vad cat de repede imi creste copila si sa fiu langa hubby, dar as vrea ca timpul sa incetineasca, sa am posibilitatea sa ma bucur de fiecare clipa.
   Blogul a venit ca un moment de respiro, fiecare postare am simtit-o ca pe o pauza, ca pe o bucurie de la mine pentru mine, asa ca am poposit aici ori de cate ori am putut. Si o sa o fac in continuare, pentru ca imi place sa imi impartasesc gandurile cu voi, sa comunicam, sa aflu noutati, sa...de toate!

   Deci, sa primim anul 2013 zic( stiu ca mai e din 2012 left, but u get my point...), cu bucurie si cu speranta ca va fi mai linistit :)! Si nu, nu cred ca se sfarseste lumea pe 21 :))!





Claudia.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

scrie-mi un gand...