Am creat acest blog dupa multa gandire, pornind de la ideea ca am totusi ceva de impartasit cu voi si e posibil sa va intereseze la fel de mult ca pe mine tot ceea ce inseamna frumos...sper sa va placa si sa reveniti!

luni, 29 iulie 2013

Despre blog, viata si toate cele...

   Dupa cum ati vazut, sau nu :)), blogul meu a patit ceva : absolut toate pozele went to hell adica. Nu stiu cum si de ce, important e ca m-a enervat toata treaba asta, mai ales ca pozele de pe blog erau in mare majoritate pe laptopul vechi. Deci...gone with the wind. Dar sa trecem peste asta, oricum nu pot sa mai fac nimic, deci asta e, nu are sens sa ma enervez pentru asta. Oricum, daca ati patit asa ceva, vreau si eu sa stiu de ce s-a intamplat nenorocirea si cum ati rezolvat-o :), poate imi dati idei.

   Deci de ce nu am mai scris aici ? Well...in ultimele luni viata mea a fost ca o calatorie cu trenul, genul de tren rapid si care nu face opriri. In primul rand, my dear husband a plecat spre tari straine, la munca, of course. Se pare ca in Romania ai mari sanse sa mori de foame ca medic, asa ca nu puteam sa ii spun : " Da draga, stai aici pe 8 milioane ca medic specialist SI asistent universitar, siiiigur, e cea mai buna solutie!". Deci da, a plecat in Germania. Now, chestia asta in sine m-a cam dat peste cap, pentru ca am ramas singura cu un copil de aproape 3 ani, scoala, lucru si toate cele. Grozav. Am bona, slaaaaaava Domnului, pentru ca altfel chiar imi pierdeam mintile, dar bona are un program, trebuie platita, etc...
   In general am observat la prietenele mele ca au parte de ajutor din partea mamelor, soacrelor, diverselor rude, mai ales cand vine vorba de stat cu, copiii sau treburile casei. La modul ca am prietene care isi lasa copiii cateva zile in grija bunicilor, ceea ce mi se pare de-a dreptul wow! Optiunea asta nu exista la mine, deci ramane varianta cu : lucrez pana la 5 si incerc din greu ca de la 5 la 6 sa fac absolut tot ce mai am de facut prin casa. Suna bine, nu :))? Moaca mea most days este asta :



   Sa nu mint, mai am si minunate zile in care am cate 2-3 ore libere pentru ca Amelia merge la plimbare seara cu soacra mea. Rare si asteptate zilele alea, zau asa!
   De ce nu am plecat si eu in Germania, ma veti intreba...pentru ca nu sunt nebuna, de-asta :))! Nu cred ca se merita sa o ametesc pe Amelia ducand-o intr-un mediu complet strain ei, unde nu exista nicio persoana cunoscuta, limba este complicata ( chiar si pentru mine, ma chinui de luni de zile sa invat si zau ca e oribila) si ar fi trebuit sa stam toti 3 intr-un dragalas apartament inchiriat si numai pe salariul sotului meu. Nu multumesc, nu sunt chiar atat de inconstienta incat sa pun fericirea mea mai presus de a Ameliei. Distanta e intr-adevar disperanta, dar in principiu cred ca timpul le aranjeaza pe toate si trebuie sa facem sa fie totul bine.  Asa ca da, am ales sa ramanem aici deocamdata.


  Cosmetic-wise am multe de impartasit cu voi, dar va spun sincer ca nici nu stiu de unde sa incep. Am testat atat de multe rujuri, am descoperit vreo 5-6 produse de care nu o sa ma despart multa vreme de acum incolo - le-am si ridicat la rangul de HG- si asa mai departe. Bine, first of all trebuie sa imi cumpar o noua baterie pentru camera, dar asta-i deja alta poveste :))!
   Nu stiu exact ce ar trebui sa va prezint prima data : noile mele fonduri de ten, poate sa fac un review la cateva produse pentru par sau sa va prezint cateva minuni colorate pe care abia am pus manutele ? O sa ma gandesc la asta si o sa incerc sa va prezint ceva interesant, I promise.
    Idei, anyone ?

 



Claudia.

8 comentarii:

  1. Ohhh how I feel you!! Minus bona si plimbari cu oricine!:)) Nimeni nu ne anunta frate cand suntem mici ca e asa nasol sa fi adult uneori!:)) Eu una ma bucur ca ai revenit in zona. Si daca e pe intrebate si vrute..eu tare sunt curioasa de lippies stuff despre care ziceai! nu de alta dar mai stiu una nebuna dupa asa ceva...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Thank u Deena :*! Da, sa stii ca nimeni nu ne anunta, culmea e ca nimeni nu ne spune exact cat de putin ajutor vom primi de la oamenii care ar trebui sa fie langa noi ;)!

      Hmm, buna idee, chiar am strans la chestii de botic de numai, si am cateva idei. Partea proasta e ca o perioada voi avea poze facute cu telefonul, dar ma gandesc ca ceva-ceva o sa scot eu acolo :)! Da, oare cine o fi inebunita dupa rujuri...I wonder ;)...

      Ștergere
    2. Nu o cunosti..e o prietena indepartata care asteapta cu nerbdare postarea ta!:))) Ahhhmmm...

      Ștergere
  2. Oh, wow! O multime de vesti, care mai de care mai...wow! Sunt sigura ca unele zile pot fi coplesitoare (se intampla si la mine...minus copil mic, minus sot, soacra si restul detaliilor semnificative in povestea ta). Dar desi nu te cunosc, pot sa-mi dau seama ca esti o persoana foarte puternica, hotarata, determinata. So, if anyone can pull this off, it's you! Lucrurile o sa se aranjeze pe fagasul lor, o sa vezi.

    ...eu stau si ma gandesc ca daca ma confruntam cu atatea schimbari si obligatii, blogul ar fi fost cu siguranta neglijat. Insa inteleg dorinta de a scrie despre ceea ce te pasioneaza si-ti aduce un pic de relaxare si fericire. Asa ca te incurajez: pe mine ma roade curiozitatea sa citesc despre fondurile de ten noi :)
    Te imbratisez virtual si-ti doresc multa liniste sufleteasca!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc draga mea, pentru incurajare si pentru imbratisare :) !In principiu nu am mai avut o zi normala de cativa ani de zile, dar din martie deja am inceput sa am asa, cate 3 zile inghesuite in una singura :))! Daaaaar, imi dau silinta sa fie totul bine. Sper ca imi si iese doar, pana la urma sunt obisnuita sa am grija de mine si de Amelia singura ( get married to a doctor, nu-l prinzi pe acasa zile intregi cand are garzi....meh, life).

      Dar daaa, simt nevoia de putina terapie prin scris :). Putin mai multa. Fonduri de ten am carora sa le fac review, ohooo si cate....Max Factor, LRP, Chanel, Dior...numai sa ma apuc. Multumesc pentru idee :)!

      Ștergere
  3. si eu sunt studenta la medicina, si iubitul meu imi e coleg... nu stiu, e din ce in ce mai trist. cred ca vom ajunge si noi sa plecam. desi eu una, desi nu sunt cine stie ce patriot, n-as vrea sa ii las pe cei dragi aici. momentan, criza mea existentiala se limiteaza la faptul ca suntem din orase diferite si ca nu ne-am vazut de aproape o luna :)) pare piece of cake pe langa situatia ta. sper ca totul sa ia o intorsatura buna si sa va fie bine!! <3

    http://jolie-creativity.blogspot.ro/

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Te inteleg, am si zis ca daca eram si eu medic era vai de fundul nostru, nici copii nu ne apucam de facut :))!E trist, cu adevarat trist ca la noi medicii sunt facuti albie de porci pentru ca iau de la un pacient un cos de oua...fara sa se gandeasca cineva ca medicul ala a facut 6 ani de facultate si inca 7 de rezidentiat pentru un salariu de nici 10 milioane vechi.

      Eu am ales Farmacia ca a doua facultate pentru ca se fac bani mai ok, insa sincer iti spun, imi doresc sa fi facut asta de prima data si sa nu fi asteptat 5 ani.
      Eh, o luna e deja putin timp la noi :)), m-am obisnuit...sper sa fie bine si sper ca tu sa nu fii nevoita sa pleci din tara, e al naibii de greu si pe termen lung nici noi nu stim ce va fi.
      Sa facem sa fie bine, asta conteaza! Te pup.

      Ștergere

scrie-mi un gand...